Explicația termenului Continuation Bet

Jucătorul care face ultima acțiune agresivă este adesea denumit PFR (preflop raiser) sau PFA (preflop aggressor). Indiferent de poziție, dacă PFR continuă agresiunea cu o miză pe flop, acest lucru este numit "continuation bet" sau "c-bet" pe scurt. 

Rețineți că, dacă adversarul plasează o miză pe un anumit flop în afara poziției (cunoscută sub numele de "donk bet"), atunci este imposibil pentru PFR să plaseze un continuation bet.

Dacă PFR menține agresiunea după ce a plasat un continuation bet pe flop și continuă să mizeze și pe turn, acest lucru este numit "turn continuation bet". Dacă plasează o miză și pe river, acest lucru este numit "river continuation bet". Reține că, dacă adversarul PFR-ului crește miza pe oricare dintre străzi, atunci este imposibil pentru PFR să plaseze un continuation bet pe strada următoare.

Acest termen, "continuation bet", este folosit și într-un sens mai larg pentru a descrie orice scenariu în care un jucător își menține agresiunea după ce a fost ultimul agresor pe strada anterioară. De exemplu, dacă facem check/raise pe flop ca și cold-caller (un jucător care nu a pariat sau nu a făcut raise înainte doar plasează un call după ce s-a efectuat deja o miză sau un raise în joc.) De exemplu, dacă ai făcut check/raise pe flop după ce ai plasat un cold-call preflop, poți numi acest pariu pe turn drept un continuation bet, în ciuda faptului că nu ai fost jucătorul care a făcut raise preflop (PFR).

Termenul "delayed C-bet" este utilizat pentru a descrie o miză făcută de către PFR pe turn, după ce a ales să nu facă C-bet pe flop. De exemplu, deschizi mâna preflop din poziția de BTN (buton) și ești plătit de către jucătorul din BB. Pe flop se face check/check, iar tu plasezi o miză pe turn după ce adversarul tău face din nou check. Cu alte cuvinte, nu faci C-bet imediat pe flop, ci amâni efectuarea C-bet până pe turn.

Exemplu de folosire a termenului Continuation Bet într-o propoziție -> (Hold'em) Faci un 3bet (faci reraise preflop) și continui să mărești și pe flop.

Cum să folosești Continuation Bet ca parte a strategiei tale de joc

În toate variantele de poker, decizia de a face o continuare a mizei (continuation bet) pe o anumită stradă este destul de subtilă. Ca exemplu, să luăm în considerare câteva criterii cu privire la decizia de a face o continuare a mizei pe flop în No Limit Hold'em.

1. Puterea mâinii - Nu ar trebui să fie o surpriză că ai mai multe motive să faci un C-bet cu mâini puternice și mai puține șanse cu mâini slabe.

2. Vulnerabilitatea mâinii - Mâinile deja formate care sunt vizibil slabe se pot numi vulnerabile. Mâinile vulnerabile ar trebui să fie în mod normal incluse în gama de continuare a mizei, chiar dacă sunt mai slabe.

Mâinile mai puțin vulnerabile pot fi adesea jucate cu check, deoarece nu te temi că adversarul va vedea o carte gratis (free card). Desigur, trebuie să iei în considerare acest principiu împreună cu puterea generală a mâinii. În multe cazuri, mâinile foarte puternice ar trebui să fie continuate pe flop, pentru că este puțin probabil să fie depășite.

Poți înțelege de aici că unele mâini mai slabe pot fi incluse în gama de pariere deoarece sunt vulnerabile, în timp ce unele mâini puțin mai puternice pot fi jucate cu check deoarece nu sunt vulnerabile.

3. Posibilitatea de backdoor (potențialul de a face o mână puternică cu ajutorul a două cărți consecutive - pe turn și river) este un factor important în decizia de a face un C-bet. Mâinile slabe sau mâinile care pot construi un backdoor puternic ar trebui să fie folosite frecvent ca și c-bet-uri. Mâinile slabe care nu se îmbunătățesc ușor ar trebui adesea jucate cu check, împreună cu o selecție de drawuri (aștepți cărți pentru a-ți completa mâna) mai slabe. În cărțile de teorie avansată, acest concept este denumit în mod obișnuit "retention of equity "(mâini cu probabilitate mare de câștig), unde mâinile cu potențial de îmbunătățire au prioritate în intervalul de mize.

4. IP (în poziție)/OOP (în afara poziției) - Continuarea mizelor în poziție (IP) are un potențial de profitabilitate evident mai mare decât în afara poziției (OOP), deoarece poziția conferă un avantaj considerabil în majoritatea variantelor de poker. Un jucător în poziție poate adesea să facă C-beturi foarte agresive, în timp ce un jucător în afara poziției trebuie să păstreze unele mâini relativ puternice pentru a-și apăra intervalul de check.

5. Tendințele adversarului - Multe dintre informațiile de mai sus pot fi ignorate atunci când ai informații precise despre adversar tău. Ideal ar fi să știi dacă adversarul tău foldează prea mult sau prea puțin atunci când se confruntă cu C-beturi. De exemplu, imaginează-ți un adversar care foldează la 70% dintre mâini atunci când se confruntă cu c-beturi pe flop. Cu siguranță ai face un continuation bet cu toate mâinile tale slabe ca să îl forțezi să se arunce, în ciuda faptului că în mod normal ai juca cu check astfel de mâini în cadrul strategiei tale obișnuite.

6. Mărimea stackului (numărul de jetoane deținute) - Strategia corectă de continuare a mizei este strâns legată de dimensiunea stackurilor efective. Stackurile mici îți cer să adopți o strategie bazată pe echitate (unde cele mai bune mâini pentru c-bet sunt cele cu cea mai mare echitate). Stackurile mai mari impun o abordare bazată pe potențial (unde cele mai bune mâini pentru c-bet sunt cele cu cel mai bun potențial de câștig). Stackurile mai mari îți permit, de asemenea, să blufezi mai agresiv, deoarece adversarul tău trebuie să se îngrijoreze în privința posibilității ca tu să faci pariuri foarte mari pe străzile care urmează (inclusiv overbet-uri).